Informatii si opinii despre alegeri 
| ||
|
treaba cu sondajele nu este asa de simpla precum pare. da, sunt utile, sunt bune de stiut. dar si manipuleaza la greu.
de exemplu: partidele care pierd mult datorita sondajelor sunt cele marunte. Multe persoane renunta la a mai vota partidele mici pentru ca "oricum nu au nici o sansa" conform sondajelor. Rezultatul este ca majoritatea covarsitoare a voturilor merge spre 3-4 partide care apar in mod constant in fruntea sondajelor, iar partide mai mici sau mai noi au putine sanse sa se impuna. Sondajele afecteaza intr-un fel sau altul toate partidele. Efectul psihologic pe care il creaza un partid aflat pe primul loc in sondaje este imens - acesta isi asigura astfel publicitate gratuita care este mai eficienta decat orice fel de publicitate electorala: partidul respectiv trebuie sa fie cel mai bun, doar este pe primul loc in sondaje, nu? Din cauza asta fiecare partid isi comanda sondaje in care sa apara pe primul loc; sondajele au ajuns o forma de reclama. Problema aici nu este neaparat faptul ca sondajele mint (despre asta vom vorbi mai tarziu), ci ca se creeaza un cerc vicios: un partid X este pe primul loc in sondaje, ceea ce determina o parte din alegatori sa se resemeneze si sa voteze cu acesta ("ca oricum iese") sau sa nu mai voteze deloc ("ca oricum altii n-au nici o sansa"), ceea ce duce la o crestere si mai mare in sondaje a partidului X, si tot asa. Asta nu e totul. Sa mergem mai departe cu modul de formulare a intrebarilor, care ar trebui sa fie cat mai neutre. Dar uneori intrebarile sunt tendentioase. O intrebare de tipul "Ce partid politic a contribuit cel mai mult la admiterea Romaniei in NATO?" va favoriza in mod clar partidul aflat la putere; pe baza raspunsurilor la aceasta intrebare un raport pentru presa poate apoi spune ca "in urma unui recent sondaj electoral partidul X a obtinut 80% din preferintele alegatorilor", fara a mentiona natura exacta a intrebarii. Pe de alta parte o intrebare de genul "Ce formatiune politica poarta cea mai mare vina pentru situatia dezastruoasa a economiei din ultimii ani?" va favoriza partidele de opozitie. Modul de formulare a intrebarilor prin sugerarea unui raspuns este o practica destul de des intalnita in sondaje. O alta modalitate de manipulare vine din modul de formulare si prezentare a raspunsurilor, in cazul intrebarilor cu raspunsuri multiple. Dupa cum am spus mai sus, partidele care apar in sondaje (si care se regasesc in randul variantelor de raspuns) beneficiaza de publicitate gratuita; cele care sunt bagate la gramada la categoria "Alte partide" pierd acest avantaj. Cu chestia asta mai este o problema: partidele mici primesc voturi putine - cateva sute sau zeci de mii, unele doar cateva mii sau cateva sute de voturi (un partid pe nume "Tribuna Republicana" a primit doar 49 de voturi la alegerile pentru Camera Deputatilor din 1992 de exemplu). Simpatizantii acestor partide nu sunt distribuiti in mod egal in tara, ci concentrati in jurul unei personalitati, unei zone sau oras, etc, asa ca nu prea se regasesc in randul celor care raspund la sondaje. Pana la urma toate partidele astea mici intra la categoria "Alte partide" in sondaje, cu un procent de numai 1-2%. Dar la alegeri partidele mici si foarte mici inregistreaza de fiecare data cel putin 8-10% din preferintele alegatorilor (cumulat), la distanta mare de procentul de 1-2% cu care sunt prezentate in sondaje. In sondaje diferenta de 6-8% este alocata partidelor mai mari distorsionand si mai mult rezultatele. Nu in ultimul rand este importanta si ordinea in care apar variantele posibile de raspuns pe formular, precum si numarul de variante de raspuns; o parte din cei care raspund nu se vor obosi sa citeasca toate variantele posibile si vor alege mai mult sau mai putin la intamplare unul din primele raspunsuri; una din metodele de exploatare a acestei grupe de respondenti este prin intocmirea unor formulare de sondaj foarte lungi si complicate, si pozitionarea intrebarilor relevante la sfarsitul sondajului, cand cel care raspunde este deja plictisit. Si modul de prezentare a rezultatelor este important. Acelasi rezultat obtinut in cadrul unui sondaj poate fi prezentat astfel incat fie sa avantajeze, fie sa dezavantajeze un anumit partid (sau un anumit raspuns), in functie de intentiile celui care realizeaza sondajul. Sa presupunem ca partidul X este cotat cel mai bine intr-un anumit sondaj, cu un procent de 35%. Acest rezultat poate fi prezentat in doua moduri cu rezultate foarte diferite: 1. "Partidul X a obtinut cel mai mare procent in preferintele alegatorilor, 35%, la mare distanta de restul partidelor aflate in cursa electorala" sau 2. "In urma sondajului efectuat a reiesit ca partidul X nu este foarte popular in randul electoratului; 65% din cei intervievati au preferat alte partide". In fine, sa vorbim putin si despre esantionul folosit in sondaje. Daca 35% din persoanele care se afla in Piata Romana la ora 10 dimineata intr-o zi de duminica prefera partidul X, asta nu inseamna ca acelasi procent poate fi extins la nivel national; acel procent reflecta numai preferintele unui anumit segment din populatie. Un sondaj profesionist va verifica preferintele alegatorilor din mai multe orase precum si pe ale celor din mediul rural, pentru a fi cat mai reprezentativ. Chiar si asa, distorsiunile nu pot fi eliminate complet. Sa presupunem ca populatia Romaniei este distribuita in mod egal intre Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania. Un sondaj va acorda ponderi egale preferintelor alegatorilor din cele trei regiuni. Problema apare daca alegatorii din Tara Romaneasca vor inregistra o prezenta la vot de doua ori mai mare decat a celor din celelalte doua regiuni (exemplu ipotetic). Un sondaj ar trebui sa anticipeze prezenta la vot pentru a acorda ponderi cat mai corecte in calculul rezultatului final. Acest lucru este imposibil; chiar daca influentele asupra rezultatului final nu sunt mari, totusi acestea exista. O alta situatie care nu poate fi anticipata este numarul de voturi anulate si distributia acestora; nu mai putin de 12% din voturile inregistrate pentru alegerile generale din 1992 au fost anulate, de exemplu. Nici un sondaj nu poate anticipa cine va pune stampila aiurea si ce partid va pierde cele mai multe voturi din cauza asta. Inca o problema care departeaza sondajele de rezultatele alegerilor. Pana acum am prezentat metode prin care rezultatele sondajelor pot fi manipulate sau distorsionate, fie voit, fie accidental. A mai ramas o singura metoda: prezentarea in mod intentionat a unor rezultate care nu reflecta realitatea. Sunt si din astea destule, si nu mai au nevoie de nici o prezentare. Doua-trei procente adaugate la preferintele alegatorilor pentru un anumit partid pot parea neinsemnate, insa metoda devine eficienta cand este practicata sistematic. Asa ca asta e treaba cu sondajele. merg ca sursa de informare, dar nu sunt litera de lege. Data viitoare cand vezi un sondaj, incearca sa iti dai seama ce partid l-a comandat, ca sa intelegi mai bine ce vrea sa spuna. Ca e la fel ca la reclame, doar ca nu e pe fata. Cele mai multe ziare,site-uri, institute de sondare si asociatii "independente" au simpatii (daca nu telefoane directe) pentru cate un partid sau altul. Oricum votezi pe cine vrei si iese cine trebuie. |
 |
articole si opinii: - Ei nu sunt de partea noastra - Asta nu e democratie - Ma dor ochii - Sondaje Electorale - Vin ai nostri - Creier cu girofar - Incepe circul istoria romaniei dupa 1989 - alegeri, performante si realizari: - perioada 1990-1992 - perioada 1993-1996 - perioada 1997-2000 - perioada 2001-2004 - alegerile din 2004 diverse: - scrie-ne un mail |
 (C) 2000-2004 Asociatia Romana de Frecat Menta | ||